Americanii au forat 800 de metri sub gheaţa Antarcticii. Proiectul ar putea dezvălui noi indicii despre viaţa extraterestră

Oamenii de ştiinţă au trimis o cameră video pentru a verifica reuşita. Cercetătorii doresc să exploreze lacul cu ajutorul unui submersibil controlat de la distanţă şi să obţină mostre cu sedimentele aflate la fundul lacului. Experţii caută semne ale vieţii microbiene, care ar putea oferi indicii referitoare la formele de viaţă de pe alte corpuri din sistemul solar, şi indicii referitoare la condiţiile din trecut.

Proiectul Whillans este unul din cele trei proiecte ce au ca obiectiv studierea lacurilor îngropate din Antarctica. În decembrie, o echipă britanică a abandonat eforturile de a ajunge în lacul Ellsworth după ce au întâmpinat probleme tehnice. În schimb, cercetătorii ruşi au reuşit să colecteze mostre de apă din lacul Vostok, dar nu au anunţat vreo descoperire până acum.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Lacul Whillans se găseşte în vestul Antarcticii, pe ţărmul sud-estic al Mării Ross. Deşi poartă numele de „lac”, este mai degrabă un sistem dens de fluxuri de apă ce formează o deltă care se întinde pe 60 de kilometri pătraţi. Lacul este superficial, măsurând doar câţiva metri în adâncime.

Echipa Wissard (Whillans Ice Stream Subglacial Access Research Drilling) a folosit un sistem de foraj cu apă fierbinte pentru a topi o gaură cu diametrul de 30 de centimetri prin gheaţa ce acoperea lacul Whillans.

Acum, cercetătorii intenţionează să coboare în apa lacului diferite instrumente şi senzori pentru a studia proprietăţile lacului şi mediul acestuia. Mostrele colectate vor fi analizate în laboratoarele temporare instalate la faţa locului, urmând să fie ulterior trimise către universităţile partenere pentru analize suplimentare.

Cercetătorii au anunţat pe site-ul oficial al proiectului că măsurătorile au arătat că grosimea gheţii aflate deasupra lacului este de 801 metri, ceea ce confirmă datele obţinute cu ajutorul aparatelor de imagistică seismică.

Oamenii de ştiinţă au identificat până acum peste 300 de lacuri îngropate sub Continentul Alb. Acestea rămân sub formă lichidă ca rezultat al presiunii şi a căldurii geotermale, făcând parte dintr-o reţea hidrologică vastă şi dinamică ce se găseşte sub stratul de gheaţă.

Câteva dintre aceste lacuri sunt conectate, făcând schimb de apă. Altele, însă, sunt complet izolate, ceea ce face ca apa lor să fie neschimbată de mii de ani. Din acest motiv, cercetătorii suspectează că în acestea s-ar putea găsi microorganisme neştiute ştiinţei.

Zona Whillans nu se găseşte la o adâncime la fel de mare ca Vostok (4 km) sau Ellsworth (3 km), iar apa sa se schimbă des ca rezultat al pârâielor aflate sub gheaţă.

Măsurătorile efectuate din satelit sugerează că lacul se umple şi se goleşte des. Acest lucru a fost confirmat prin măsurătorile efectuate asupra gheţii de la suprafaţă, care se ridică în urma creşterii volumului de apă şi care ulterior scade pe măsură ce apa călătoreşte în alte locaţii.

Oamenii de ştiinţă doresc să studieze sistemele hidrologice subglaciale din Antarctica, deoarece acestea influenţează mişcările stratului de gheaţă de la suprafaţă (spre exemplu, gheaţa de deasupra lacului Whillans se deplasează aproximativ 300 de metri în fiecare an). Pentru a modela stabilitatea pe termen lung a stratului de gheaţă în contextul încălzirii globale este necesară o mai bună înţelegere a sistemelor hidrologice.

De asemenea, o mai bună înţelegere a mediilor de sub gheaţa Antarcticii ar putea oferi indicii preţioase despre posibilitatea existenţei unor forme de viaţă pe câteva corpuri cereşti din Sistemul Solar. Europa, un satelit al lui Jupiter, şi Enceladus, ce orbitează planeta Saturn, prezintă volume mari de apă lichidă sub crusta îngheţată de la suprafaţă

Astrobiologii consideră că aceşti sateliţi ar putea găzdui forme de viaţă extraterestre, sub forma unor microorganisme.

Dr. David Pearce, membru al echipei de cercetători britanici ce încearcă să ajungă la lacul Ellsworth, afirmă că reuşita americanilor este „captivantă”. „Mereu am considerat că aceste proiecte sunt complementare”, a explicat cercetătorul britanic.

„Proiectul Ellsworth este amplasat în munţii Trans-Antarctici, în cel mai înalt punct. Vostok este în regiunea platoului din centrul zonei Antarcticii de Est, iar proiectul Whillans este amplasat spre coastă, în regiunea de deltă. Aceste trei proiecte au potenţialul de a ne face să înţelegem mult mai bine fenomenele ce au loc sub gheaţă”, a adăugat Pearce.

„Rămâne de văzut ce au găsit la Whillans, dar nu m-ar surprinde să aflu că au descoperit organisme marine sau dovezi ale acestora”, a concluzionat omul de ştiinţă.

Surse: BBC News, WISSARD